Monastérios e conventos cortados na rocha na Europa Oriental

um estudo de caso - Orheiul Vechi (República da Moldávia)

Autores

  • Sergiu Musteață Ion Creangă Pedagogical State University - Chișinău
  • Gheorghe Postică Ion Creangă Pedagogical State University - Chișinău

DOI:

https://doi.org/10.34024/herodoto.2021.v6.13801

Palavras-chave:

Mosteiro escavado na rocha, Convento, OrheiulVechi, República da Moldávia

Resumo

O artigo discute o fenômeno da arquitetura de corte de rocha da República da Moldávia com base no estudo de caso de OrheiulVechi (OldOrhei). A paisagem desempenhou o papel mais importante no desenvolvimento de ermidas e comunidades monásticas, suas infraestruturas, atividades religiosas, sociais e econômicas. Outro aspecto importante é a cronologia, que é uma questão debatida porque as fontes escritas mencionam esses locais muito tardiamente e alguns estudiosos vêm tentando relacionar esse fenômeno com o monaquismo primitivo. O tempo de construção destes complexos não está claramente estabelecido, mas a sua existência pode certamente ser enquadrada com o estado medieval da Moldávia. Neste contexto, é particularmente importante situar os sítios rochosos da Moldávia no seu contexto geográfico mais amplo, o que significaria um exame e apresentação dos elementos dessa arquitetura do Sudeste e Leste Europeu. O artigo descreve uma das ermidas mais importantes da República da Moldávia, que se encontra nos espaços rochosos do rio Răut. Durante a época medieval, a cidade de OrheiulVechi foi um importante centro administrativo e, provavelmente neste contexto, desenvolveu-se uma enorme rede de ermidas, concentrada em seis áreas do vale do rio Răut. Dois deles são conhecidos como mosteiros – Peștere e Bosie e os outros como ermidas dos monges. Durante as últimas duas décadas, registramos mais de 150 células cortadas em rocha. Assim, com base em fontes escritas e arqueológicas, o artigo discute a história das ermidas rochosas de OrheiulVechi, o papel do ambiente natural no seu desenvolvimento e o lugar no contexto de um sistema eclesiástico da Moldávia Medieval.

Downloads

Não há dados estatísticos.

Métricas

Carregando Métricas ...

Biografia do Autor

Sergiu Musteață, Ion Creangă Pedagogical State University - Chișinău

Sergiu Musteaţă is an historian and currently Dean of the History and Geography Faculty of Ion Creangă Pedagogical State University in Chișinău, Moldova. He is the author of six monographs and more than 200 articles on history, cultural heritage preservation and textbooks analysis. Professor Musteaţă is also editor of two monograph series – ANTIM monographs and Unknown Documents and Histories (20 volumes published), and editor of the young historian’s annual journal (10 volumes published). Every year he holds over 20 presentations and public lectures in various academic centers around the world. In recent years, he has been a visiting scholar and a visiting professor in many universities in the United States, Germany, Romania, Portugal, Slovenia, etc. Dr. Musteaţă will be in residence from September 2016 - January 2017.

https://creees.stanford.edu/people/sergiu-musteata

Gheorghe Postică , Ion Creangă Pedagogical State University - Chișinău

Gheorghe Postică (n. 22.01.1954, s. Mereni, r. Anenii Noi), este specialist în domeniul arheologiei şi istoriei medievale, doctor habilitat în istorie (2007), profesor universitar (2009), Doctor Honoris Causa al Universității Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din Chișinău (2014), membru de onoare al Institutului de Arheologice al Academiei Române, filiala Iaşi (2010), Laureat al Premiului Național al Republicii Moldova (2017) și al Premiului „A. D. Xenopol” al Academiei Române (2009), cavaler al „Ordinului de Onoare” al Republicii Moldova (2014) și a medaliilor „Meritul Civic” (2004) şi „Mihai Eminescu” (2007).
A absolvit facultatea de istorie a Universității de Stat din Chișinău (1971-1976) și aspirantura (doctorantura) catedrei arheologie a Universității de Stat “M. V. Lomonosov” din Moscova (1979-1988).
Deține o experiență profesională foarte bogată. A activat în calitate de viceministru al culturii Republicii Moldova (2009-2017) și șef cabinet al ministrului Educației, Culturii și Cercetării Republicii Moldova (2017-2019); vicerector al Universității Libere Internaționale din Moldova (1995-2004, 2009), profesor universitar al facultății de istorie și științe politice (1997-2009) și director al Institutului de Istorie şi Științe Politice al ULIM (2005-2009); cercetător științific (1976-1978) și director-adjunct (1991-1995) al Institutului de Arheologie şi Istorie Veche al Academiei de Științe a Moldovei; lector-asistent (1978-1985) și profesor universitar (2007-2019) al facultății istorie și filosofie a Universității de Stat din Moldova; lector superior (1985-1989), șef catedră, prodecan (1989-1991), conferențiar (1992-1996) și profesor universitar (2007-2008) al facultății de istorie și etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat “Ion Creangă“ din Chișinău; cercetător științific principal II al Institutului Român de Tracologie, București (1998-2003); fondator și director al Asociației Obștești Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova (1997-2010).
Coordonator al procesului de elaborare a legislației de patrimoniu cultural a Republicii Moldova (2010-2018), autor a peste 200 de lucrări științifice și metodice în domeniul arheologiei și istoriei medievale, inclusiv a unor monografii de prestigiu:
Mănăstirea Căpriana cu Schitul Condrița (secolul XV - începutul secolului al XXI-lea): Studii, documente și materiale, Chișinău, Cartdidact, 2019, 640 p. (colab.: A. Eșanu, V. Eșanu, S. Ciocanu et.);
Orheiul Vechi Archaeological Landscape, Chișinău, 2018, 150 p. (colab.: V. Kavruk);
Peisajul Cultural Orheiul Vechi, Chișinău, CEP USM, 2010, 138 p. (colab.: N. Boboc, L. Chirică et.).;
Civilizația medievală timpurie din spațiul pruto-nistrean (secolele V-XIII), București, Ed. Academiei Române, 2007, 484 p.;
Orheiul Vechi: Cercetări arheologice 1996-2001, Iași, Ed. Univ. Al. I. Cuza, 2006, 229 p.;
Istoria Românilor. Epoca antică şi medievală. Manual pentru clasa a X-a de liceu, Ed I, II, Chișinău, Ed. Civitas, 2001-2002, 208 p. (colab.: D. Dragnev);
Mănăstirea Căpriana de la întemeiere până în zilele noastre. Chișinău, Ed. ULIM, 2000, 80 p. (ed. a II-a 2003);
Căpriana. Repere istorico-arheologice, Chișinău, Ed. Știința, 1996, 112 p. (colab.: N. Constantinescu);
Civilizația veche românească din Moldova, Chișinău, Ed. Știința, 1995, 80 p.;
Românii din codrii Moldovei în evul mediu timpuriu (studiu arheologic pe baza ceramicii din așezarea Hansca), Chișinău, Ed. Universitas, 1994, 238 p.

Referências

AFANAS’EV-ČUŽBINSKIJ, A. Poezdka v JužnujuRossiju, čast’ 2 (2nd part), OčerkiDnestra. Sankt Petersburg, 1863.

ANSAMBLURI MONASTIC. In: P. BALAN, V. DRUK, Artămoldovenească din veacurile XIV-XIX, Chişinău, p. 44-67, 1985.

ARBORE, Z. Basarabiaînsecolul XIX. Bucureşti, 1988.

ARBORE, Z. Dicţionarulgeografic al Basarabiei. Bucureşti, 1904.

BATJUŠKOV, P.N. Bessarabia. Sankt Petersburg, 1892.

BÂZGU, E. Mănăstirile rupestre dinbazinulfluviuluiNistru – artere de răspândire a creștinismului. Arta 1996, Chișinău, p. 98–105, 1996.

BÂZGU, E. Reevaluări cronologice ale complexului monastic rupestru Butuceni-Orhei. Arta ’97, Chișinău, p. 130–139, 1997.

BÂZGU, E. and SINHANI, T. Un schit rupestru necunoscut – Holercani-Mărcăuți. SUD-EST 4 (30), p. 86–89, 1997.

CERETEU, I. Biserici și mănăstiri din Moldova (secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea). Brăila: Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2004.

CIOBANU, Ș. Biserici din Basarabia. AnuarulComisiuniiMonumentelorIstoricedinBasarabia I, p. 39–45, 1924.

CIOCANU, S. Bisericarupestră de lamănăstirealui Bosie dinOrheiulVechi, Basarabia. Arhitext Design 9–10, p. 44–47, 1998.

CIOCANU, S. Biserica rupestră de la mănăstirea lui Bosie de la Orheiul Vechi. Orheiul Vechi. Buletin istorico-arheologic 1998, p. 26–30, 1999.

CIOCANU, S. Schitul Peștera și moșia Peștera (Orheiul Vechi) din ținutul Orhei (de la primele atestări documentare pânăîn secolul al XIX-lea). Tyragetia s.n. vol. 2 (XVII), no. 2, p. 141–162, 2008.

CIOCANU, S. Schitul Trebujeni (al lui Bosie Pârcălab) și moșia Trebujeni/Butuceni din ținutul Orhei. Tyragetia s.n. vol. 3 (XVIII), no. 2, p. 89–109, 2009.

CIOCANU, S. Schitul Mășcăuți/Micicăuți (al lui Albu Pârcălab) și Moșia Mășcăuți din ținutul Orhei. Tyragetias.n. vol. 5 (XX), no. 2, p. 119–138, 2011.

DEMCENCO, N., I. HÎNCU, T. NESTEROV, P. RAILEAN, I. CHIRTOACĂ and I. BOBEICO. Monumente de istorieșiculturădin Republica Moldova. Chișinău: Știința, 1993.

DUMBRĂVEANU, A. Vestigiiarheologice sub impact antropic. Sud-Est 4 (30), p. 82–85, 1997.

EȘANU, A. (ed.) Mănăstiri și schituri din Republica Moldova: studii enciclopedice. Chișinău: Institutul de Studii Enciclopedice, 2013.

GHIMPU, Vl. 1998. Mănăstiri rupestre din Orheiul Vechi. Tyragetia VI–VII, p. 35–42, 1998.

GHIMPU, Vl. Biserici și mănăstiri medievale în Basarabia. Chișinău: Tyragetia, 2000.

GROSU, V. and C. VASILACHI. Semnele lapidare din peșterile de la Butuceni. Sud-Est 4 (30), p. 76–81, 1997.

GROSU, V.G. and K.G. VASILAKI. Lapidarnye znaki Butučenskih peščer. Izvestija Akademii Nauk Moldavskoj SSR. Serija obščestvenyh nauk 3, p. 61–69, 1984.

HALIPPA, I.N. Svedenija o drevnostjah Bessarabii sobrannye Voennym Gubernatorom P.I. Fedorovym v 1837–1838 gg., in Trudy Bessarabskoj Gubernskoj Učonoj Arhivnoj Kommissii, vol. 2, p. 98–114. Kišinev, 1902.

HALIPPA, I.N. Sostojanie cerkvej v 1812–1813 g., in Trudy Bessarabskoj Gubernskoj Učonoj Arhivnoj Kommissii, vol. 3: 242–298. Kišinev, 1907.

ILVIȚCHI, L. Mănăstirile și schiturile din Basarabia. Aspect comparativ arhitectural.Chișinău: Museum, 1999.

KURDINOVSKI, V. Cele mai vechi biserici din Basarabia. Revista SocietăţiiIstorico-ArheologiceBisericeşti, vol. XVI, Chişinău, p. 18–43, 1925.

KURDINOVSKIJ, V. OkrestnostiStarogoOrheja. KišinevskieEparhal’nyeVedomosti 41, p. 1313–1317, 1906.

KURDINOVSKIJ, V. Obščijočerk o peščernyhhramahBessarabii. DrevnejšiekamennyehramyBessarabii, in TrudyBessarabskogoCerkovnogoIstoriko-ArheologičeskogoObščestva, 10 vyp. (10thissue), Kišinev, p. 1–11, 1918.

MUSTEAȚĂ, S. Studiuasupramănăstirilor rupestre din Republica Moldova. Consideraţiiistoriografice. AnaleleAsociațieiNaționale a Tineriloristoricidin Moldova 6, p. 197–202, 2005.

MUSTEAȚĂ, S. Rock-cut monasteries – original landscape for a specific religious environment. A case study of Republic of Moldova, in P. Kołodziejcyzk, B. Kwiatkowska-Kopka (eds), Cracow Landscape Monographs 2. Landscape as Impulsion for Culture: Research, Perception & Protection, Landscape in the Past & Forgotten Landscapes, vol. 2, Kracow, p. 141–153, 2016.

NAKKO, A. IstorijaBessarabii s drevnejšihvremen. Odessa, 1876.

NAUKOVA KONFERENCIJA. Skeli j pečeri v istoriyj ta kul’turistarodavn’ogonaselennjaUkrajyni(Scientific ConferenceRock and Caves: their importance for the study of the Ancient History of Ukraine), L’viv, 2–3 ljutogo 1995 roku, Zbirnik tez povidomlen’ ta dopovidej. L’viv, 1995.

POSTICA, Gh. (ed.) Peisajul cultural Orheiul Vechi. Chișinău: CEP USM, 2010.

POSTICA, Gh. Arhitectura sacră rupestră în contextul civilizațiilor sud-est europene. Sud-Est 4 (30), p. 5–9, 1997.

POSTICA, Gh. Mănăstirile rupestre de la Orheiul Vechi. Orheiul Vechi. Buletin istorico-arheologic 1998, p. 20–25, 1999.

POSTICA, Gh. and V. KAVRUK. OrheiulVechi Archaeological Landscape. Chișinău: S.n., 2018.

SÂRBU, M. OrheiulVechi. In: T. Țopa and V. Trofălă (eds) Mănăstiribasarabene. Chișinău: edituraUniversul, p. 233–241, 1995.

SKAL’NYE MONASTYRI. In: Ja. N. Taras, PamjatnikiarhitekturyMoldavii (XIV-načalo XX veka), Kišinev, p. 107-120, 1986.

TARAS, Ja.N. PamjatnikiarhitekturyMoldavii (XIV–načalo XX veka). Kišinev, 1986.

VEL’TMAN, A. Kostešskieskaly. OdesskijAl’manah. Odessa, 1840.

XENOFONTOV, I. ComplexulmonahalJapca. Istorieșispiritualitate. Chișinău: LUMEN, 2015.

ZAŠČUK, A. MaterialydljageografiiistatistikiRossii, Bessarabskaja oblast’,čast’ 2. Sankt Petersburg, 1862.

Mosteiro de Bosia, vista geral (crédito da foto Gh. Postică).

Publicado

2022-04-22

Como Citar

Musteață, S. ., & Postică , G. . (2022). Monastérios e conventos cortados na rocha na Europa Oriental : um estudo de caso - Orheiul Vechi (República da Moldávia). Heródoto: Revista Do Grupo De Estudos E Pesquisas Sobre a Antiguidade Clássica E Suas Conexões Afro-asiáticas, 6(1), 271–295. https://doi.org/10.34024/herodoto.2021.v6.13801

Edição

Seção

Dossiê / Dossier